Zilele trecute am dat o tura prin imprejurimi, pentru a ne obisnui putin cu locurile. Pe langa zona de catarat care este extraordinar de ofertanta, dar la fel de criminala pentru piele, am fost nevoiti sa mergem vreo 6 km pana la cel mai apropiat bancomat. Masinaria nu numai ca scoate doar sume mici, (deci am repetat operatiunea de 5 ori) dar te obliga sa scoti  cardul dupa ce ti-l recunoaste ca sa introduci pinul…pe scurt, n-am inteles initial nimic, dupa care ne-am obisnuit cu procesul.

De fapt, cred ca totul aici este un proces de acomodare: cu drumurile amuzant de proaste, cu scuterele de inchiriat carora li se stinge farul cand e mai intuneric  afara si groapa mai mare in fata, cu termenele de expirare dubioase de pe toate produsele “occidentale”. Ne-am mai obisnuit si cu descaltatul – te descalti cand intri la om in butic, sala de internet (da, avem asa ceva), restaurant si bineinteles in orice templu. Inca mai stam cu frica pentru sandalele noastre, dar pana acum ni le-am recuperat de fiecare data.  In rest, in unele temple  nu avem permisiunea de a fotografia, dupa cum puteti vedea mai jos.

Ca tot veni vorba de temple, inca nu am ajuns la templele multe si faimoase din zona, ci doar la Templul Maimutelor, unde desi am fost avertizati ca vom fi asaltati de animalele raspunzatoare de numele edificiului, am intalnit…una. Manca biscuiti de zor si parea putin interesata de bananele care zaceau in jurul ei.

    

Putin dezamagiti de privelistea nu atat de impresionanta dupa cele 560 de trepte urcate, am luat o ricsa si ne-am pornit  spre Hampi.

Pe drum ne-am oprit sa fotografiem o “capita cu om”…

La intoarcere ne-am incercat norocul fotografic cu fauna locala: vaci (multe si usor agresive daca porti ochelari portocalii), camile (de fapt doar  una, dar neasteptata in zona), magari, maimute (mai multe in zona de catarat decat in templul cu pricina) si cateva pasari enervant de rapide. Vom reveni oricum in zona pentru mai multe fotografii.

    

    

Incheiem cu Craciunul : a fost unul in sandale – la catarat, la Templul Maimutelor si apoi la un mini foc de tabara organizat de gazda noastra. Am avut o masa speciala de Craciun cu multa mancare traditionala indiana (foarte gustoasa)si…cam atat. Somn de la 11 seara, mai ales ca aici se intuneca la 6, iar ritmul este unul mult mai domol si mai matinal.

Speram ca ati avut un Craciun linistit si incheiem cu cateva fotografii dintr-un loc nou descoperit de unde poti vedea apusul. Revenim in curand si cu cateva panorame.

Numai bine!